Sortit esecului

Mda. De ce ti-e frica , nu scapi.


M-am intalnit cu partea mea depresiva , care m-a intrebat : De ce esti mereu sortit esecului?

Am inghiti in sec. N-am stiut ce sa-i raspund. Am crezut ca ma ia la misto. Se uita drept la mine , neclintita si-mi zice : Nu-ti dai seama ca asa e ?

Mda ( again ). Probabil asa e.

Poate esec e cam mult spus , mai degraba mediocritate. Nu pot depasi un anumit ,,nivel” , o anumita treapta. Ma emotionez , devin nervos si dau cu batul in balta. O data e de ajuns. N-ai multe sanse in viata.

Revenind la discutia intre cuvine : esec vs mediocritate.

Iar ma mint ( prost obicei ) , dupa mine , mediocritatea e un esec. Deci da , titlul e bun : sortit esecului.

Probabil vine de la faptul ca sunt perfectionist. Imi spune cineva : Lasa , ca a iesit bine. Eu zic : A iesit pe naiba bine.

E foarte greu sa-ti iasa ceva perfect pana in toate detaliile. E bine sa fii perfectionist , dar sa nu lasi sa te afecteze o nereusita. Oare e posibil asa ceva? Poate ca nu , nu te-ai mai numi perfectionist , daca te multumesti / te resemnezi cu putin.

Intrezaresc o oaza de sparenta , poate acest esec ce-l am , se datoreaza faptului ca mereu vreau mai mult si mai mult.

E un lucru bun , se stie ca unul din defectele romanului e ca se multumeste cu putin. Poate ca eu nu sunt asa.

Revenind cu picioarele pe pamant , desprinzandu-ma de oazele de speranta create pe moment , ma intreb …

Ce-mi lipseste?

Perseverenta. Cu siguranta perseverenta imi lipseste. Nu am chef/timp/dispozitie/ orice vreti ca sa mentin multa vreme o activitate.

,,Roma nu a fost construita intr-o zi” . Intr-adevar , respect pentru acest proverb/zicala ( ce-o fi ea ) . O zi , doua , sunt perseverent.

O saptamana , doua , poate chiar o luna ( depinde de ce-mi propun ). Oricum abandonez.

Daca n-am primit repede ce mi-am dorit , mi-am luat jucariile si-am plecat.

Sa fie plictiseala , nerabdare , dorinta de ceva nou? Nu . Astea sunt cuvinte frumoase , defapt sunt lenes. Da , asta e , sunt foarte lenes. Nu am nici o  scuza pentru esecuri , nu exista asa-zise parti bune in a pierde ( ex: inveti ceva ).

Nu , mi-e lene si sa invat ceva din greseli. Continuand-o asa , am sa tot am insuccese.

Cam trist cand stii deja care ti-e soarta si ti-e lene sa schimbi ceva la ea. Asta e.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.